Un test de care am dat pe Facebook zilele trecute mi-a spus, sau mai bine zis mi-a confirmat, ca scoala gandirii din care fac eu parte e Epicureismul.

Epicur a fost unul din marii filosofi ai lumii care s-a ocupat cu studiul fericirii. Clipul de mai jos povesteste frumos si pe larg cum functiona asta si la ce concluzii a ajuns:



Cel mai interesant mi s-a parut cum biserica a pus stapanire pe centrele epicuriane si le-a transformat in manastiri, si cum Epicur a ajuns la concluzia ca ne plac locurile frumoase (aka visam la excursii cu plajele din Grecia sau Italia) pentru ca de fapt ne dorim liniste, pe care o putem insa obtine si prin meditatie.

Ideea principala e ca fericirea vine de fapt din a iti vedea des prietenii si a lucra impreuna cu ei, si seamana foarte mult cu cea din articolul despre raiul egiptenilor. Iar acum cu internetul care ne permite sa interactionam des cu prietenii si chiar sa lucram impreuna, chiar daca nu locuim impreuna sau nici nu mai suntem in aceeasi tara, e mult mai usor sa fim fericiti :)