Urban Kiss este cel mai frumos spectacol de dans pe care l-am vazut VREODATA. Desi initial imi venea sa plang de ciuda ca prinsesem niste locuri la fel de proaste ca acum un an la Lacul Lebedelor, cand l-am dat naibii de balet si-am plecat acasa, de data asta, dupa doar 5 minute de la incepere am stiut ca asa ceva nu trebuie ratat si-am facut niste permutari ca pana la urma sa putem vedea 70% din scena. Suficient cat sa ne bucuram cum trebuie de MINUNATIA de spectacol.
Cu ce sa incep? Sa va spun cat de talentati, tineri si frumosi sunt dansatorii? Cat de absolut de fermecatoare si de bine aleasa e muzica? Ca e un spectacol cu umor dar si cu profunzime?
Urban Kiss il intelegi cum vrei, daca vrei sa intelegi ceva - dansul e pur si simplu fantastic de urmarit in sine -, iar eu l-am inteles ca pe o descriere a jocurilor din relatii, ca pe un spectacol despre dragoste, cautarea ei, diversele forme sub care apare, inaltarile si caderile pe care le traim cand ne trezim indragostiti, fuga de "commitment", si implinirea prin iubire impartasita.
La fel de bine poate fi vorba despre viata orasului(/in corporatii) care inghite individualitatea oamenilor. Despre agitatia si sexualitatea urbana..
Si de parca toate acestea n-ar fi fost suficiente, la un moment dat apare pe scena domnul Marius Urzica, cu tot cu aparatul lui cu manere si, impreuna cu o tanara - Monica Strat, ofera un spectacol inedit de dans atletic. Nu stiu cat ar insemna pentru voi sa vedeti pe viu, la cativa metri in fata voastra reprezentatia unui mare gimnast roman, dar pentru mine a fost o INCANTARE.
URBAN KISS
23 octombrie 2008
ora 19
Teatrul National de Opereta "Ion Dacian"
Coregrafia: Razvan Mazilu
3 Comentarii
Dap, l-am văzut înainte să se închidă stagiunea, prin iunie, am ieşit transfigurat de acolo, mergeam împleticit, nu ştiam ce m-a lovit, sau ştiam, dunno! Mi se părea că prea visez, mă ciupeam şi totuşi... aş vrea să am o cutiuţă fermecată pe kre s-o deschid din când în când şi să mă uit la ei :x
Ighen, muzica e aleasă în totalitate de prietenul Vlaicu Golcea ;) What (a) sound!!!
PS: când Răzvan şi Monica au ieşit din decor am înţeles că se poate, ba chiar şi în lumea reală... şi poate că într-adevăr se întâmplă ;) Full stop.
Sper sa mai am ocazia sa il vad, ca pare foarte fain, si daca il recomanzi tu... :D
Inteleg perfect ce spui cu iesitul din decor, a fost intr-adevar o redirectionare a gandurilor din ireal in realitate.
PS: Prietenul Vlaicu Golcea e genial!
@tomata: zau ca dac-as fi stiut.. Facem noi cumva sa-l vezi si tu :)