Despre nemultumiri la serviciu

Cand dimineata abia ma urnesc sa ma ridic din pat, pe birou mi se aglomereaza mancare si sunt irascibila cu oamenii din birou, e un semn ca un loc de munca nu mai imi place.

Poate nu primesc directiile sau aprecierile pe care le vreau, poate ma nemultumeste ca am un superior care stie mai putine ca mine sau poate mi se pare prea mic salariul pentru munca depusa,

orice ar fi, in primul rand astept o zi doua, poate-mi trece. Ajung acasa, discut cu Alex, discut cu mama, ca sa vad cum li se pare lor situatia si sa ma asigur ca nu exagerez. Daca mai multi oameni imi spun ca am dreptate atunci ma pregatesc pentru infruntare.

Pregatesc o lista mintala, daca nu scrisa, cu ce ma nemultumeste si cum s-ar putea rezolva. Apoi caut sa transmit informatia. Poate fi sub forma de email sau poate fi o intalnire, cateodata si-si, + - cateva telefoane.

Asa am obtinut un program mai scurt, un salariu mai mare, un alt birou, si, cand nu am reusit sa ajungem la un consens, asa am stiut ca e cazul sa-mi caut un alt job.

Pot multe dar nu pot, si asta pentru ca nu vreau, sa stau la un loc de munca unde sunt nemultumita. Iar atunci cand am ales sa plec, chiar daca am plecat strangand o mana sau trantind o usa niciodata nu a fost o alegere rea, urmatorul job m-a invatat mai multe, a fost mai aproape de casa, sau a avut mai multe beneficii.

Iar cand esti fericit la job, iar la sfarsitul lunii primesti si bani pentru ceea ce faci cu pasiune, alea sunt 8 ore pe zi castigate.