La vreo 60 de kilometri din Bucuresti spre Alexandria, se gaseste un loc frumos, unde pescarii merg sa prinda peste si eu sa imi desfat ochii cu verde, mult verde, si tot felul de vietati pe care nu le vad la oras: caprite, vacute, si uneori, daca am noroc, iepuri salbatici.


M-a adus aici o prietena in adolescenta si apoi am tot revenit, ca in acele locuri pe care vrei sa le vezi cat mai des, de teama sa nu dispara sau sa se schimbe prea mult, fata de cum iti amintesti tu de ele.


Podisca si pamantul care fac trecerea inspre padure sunt inghitite de cateva ori pe an de balta, ca vara sa reapara miraculos. Pescarii nu se lasa nici la inundatii insa, vin cu scaunelul prin apa, pe unde stiu ei ca e drumul si tot acolo "din locul lor" dau la peste.


Daca ma intrebati pe mine de la ce vine numele Naipu, etimologia zice clar, vine de la "n-ai puterea sa iti amintesti numele". Nu ma credeti, o sa vedeti, mie mi se intampla de fiecare data si ma trezesc explicand "e locul acela unde sunt copaci in apa". La vreo 60 de kilometri din Bucuresti spre Alexandria..