Duminica am inceput ziua prin a ne duce bagajele la gara, nu de alta dar stiam ca avem iar program incarcat si nu vroiam sa ne mai incurcam cu pensiunea. De acolo am luat tramvaiul 1 si ne-am plimbat cu el pana la Baia Publica Neptun. Baia se afla aproape de Sinagoga, aceasta de Biserica sarba, biserica de Fabrica Timisoreana :D, apropo, Fabrica de bere care e cea mai veche de pe teritoriul actual al Romaniei.



Daca Fabrica a fost atestata in 1718, din 1760 Timisoara s-a mai mandrit cu ceva, fiind primul oras cu strazile iluminate cu lampi, in 1854 a avut primul serviciu telegrafic, in 1881 a avut prima retea de telefonie de pe teritoriul actual al Romaniei, iar din 1899 primul tramvai electric intr-un oras din Romania.




Ne-am continuat plimbarea ajungand pe la Bastion, si din nou prin Piata Libertatii, Piata Unirii. De data aceasta nu ne-am mai multumit sa vedem cladirile numai din exterior si am vizitat Muzeul de Arta adapostit de Palatul Baroc, muzeu unde am descoperit un tablou foarte interesant numit Infranarea fortei si a pasiunii, al pictorului Marcantonio Franceschini.

Si-asa, prin arta europeana, ajungem la cel de-al doilea restaurant din Timisoara pe care vreau sa vi-l recomand calduros: Casa cu Flori. Admirasem cladirea si florile de la geam cand trecusem prin dreptul ei dar incurajarea Tomatei ne-a convins pana la urma sa-i incercam si mancarea. Nu am servit recomandarea ei Salata cu sos de usturoi, dar ramane de incercat.


In primul rand ar fi bine sa faceti o rezervare din timp, am fost norocosi sa prindem o masa de doua persoane. Apoi, puteti merge cu high expectations, interiorul e spectaculos, pornind de la aranjamentul de pe masa pana la decorul general. Si totul e foarte delicat, te simti ca si cum ai lua masa intr-un palat. Portiile au fost generoase si mancarea f f buna, dar trebuie sa aveti si un buget mai maricel.

In urma primirii unei informatii de la Tomata (care ne-a facut excursia si mai frumoasa, intalnindu-se cu noi), urmatorul punct de pe lista a fost participarea la un Schimb de Carti timisorean, intalnire la care multi oameni destepti si amuzanti vin cu genti si ruscace pline de carti dupa ei pentru a face schimburi, nu inainte de a prezenta/critica cartile si de a le recomanda sau nu mai departe.

Ma pregatisem pentru schimb in doua feluri, in primul rand am scotocit prin arhiva Tomatei sa vad care oameni cu bloguri vin de obicei la intalniri si-am rasfoit blogurile acestora pentru a stii pe cine o sa vad acolo. Si-n al doilea rand am scotocit prin biblioteca si-am dus si eu niste carticele care mi-au placut. Duceam si-un DVD dar pana la urma l-a furat Liviu inainte sa-l prezint. :)

Nu am stat foarte mult dar a fost suficient cat sa-mi doresc sa mai particip la astfel de intalniri, motiv pentru care ii multumesc Amei ca m-a informat ca schimburile au loc si-n Bucuresti, si daca Tomata zice bine, chiar de aici au si-nceput. Mi-au placut oamenii pe care i-am vazut si mai ales ce i-am auzit vorbind acolo si m-a amuzat teribil varianta domnului Ioan Usca, un om deosebit, cu mult umor, a ceea ce s-a discutat intalnire.

Din nou am mancat pe fuga dar am reusit sa prindem la timp autobuzele care plecau spre aeroport. Astfel ca nu am vizitat doar Timisoara ci si niste imprejurimi de-ale ei si pot sa confirm ca zona e de ses :P. La aeroport, intr-un frig naprasnic, inca se faceau pregatiri. Erau scaunele pentru solisti, scaunele pentru spectatori, o statuie butaforie si cate-un avion care mai ateriza.

Si-apoi a inceput concertul. Nu-mi plac f multe melodii clasice dar Carmina Burana, de Carl Orff e printre preferate si sa o auzi atat de puternic si-atat de aproape s-a simtit EXTRAORDINAR. Si-n plus, pe ecranul de deasupra scenei improvizate se putea citi traducerea a ceea ce se canta, iarasi un lucru grozav. Apoi, nu a fost doar vorba despre muzica, avand loc si un spectacol vizual. Am inteles ca totul a fost inregistrat de televiziunea-soon-to-come TVR3 si ca se va difuza pe 10 octombrie.

De la aeroport inapoi in oras, mai exact la Ericks unde fusesem si cu SdCul, pentru a ne incalzi cu niste ceaiuri, si-n cele din urma la gara, luat bagaje, prins Rapidul (Rai fata de acceleratul care ne adusese) de la 22.52.

Timisoara mi-a parut un amestec intre Sibiu si Strasbourg. Oras in care intalnesti ziduri de cetate, piete mari inconjurate de casute cu ochisori, strazi mici pe care stau inghesuite cladiri cu arhitectura germana, catedrale impunatoare.. Mi s-a parut un oras curat, cu multe spatii verzi, in care poti sa respiri ca lumea.

N-am inteles insa de ce absolut toate magazinasele din centru sunt absolut toate inchise duminica. Adica economic inteleg, probabil costul pentru a tine magazinul deschis si duminica nu a fost acoperit de profitul din vanzari. Dar chiar nici un magazin de suveniruri? O fi vina mea ca n-am incercat si la Iulius Mall si-am ales ca turistul sa ma plimb prin oras.. Si-apropo de magazine, am vazut doua foarte interesante:


Libelula sa fie oare franciza la Leonardo? Lui Gigi Bijutierul nu-i gasesc nicio scuza :P

Frumoasa Timisoara, mai venim. Poate data viitoare imi vizitez si rudele :))