Duminica am parasit Moldova pentru Maramures.
Am zanit la Hora unde-o fo plin tot dealul Prislopului de flacai si mandrute.





Pe-o parte se insira targul, de unde mi-am luat in sfarsit carti unguresti, si pe cealalta parte era scena, unde ansamble folclorice aratau miilor de participanti cat de bine stiu ei sa cante si sa danseze.





In deschidere Geona, Orban si alti politicieni veniti binenteles cu propaganda. As fi vrut sa le faca cineva asta. :) Sunt curioasa daca au ajutat macar la sponsorizarea evenimentului.

Ne-am asezat la una din mesele unde se serveau mici, frigarui si fripturi si-acolo ne-am ghiftuit pan ce-o inceput ploaia. Ploaie ca pe varful muntelui nu vezi la noi decat iarna.

Am ramas peste noapte la Moisei, putin mai la vale de Borsa, la o maramureseanca autentica, femeie puternica care lucra la lemne la padure cot la cot cu barbatii si care-si crescuse singura baietii. Sotul o inselase cu o moldoveanca si s-a hotarat ca se poate lipsi de el, dar nu inainte sa ii traga o bataie zdravana. :)

(O chestie draguta s-a intamplat a doua zi cand pe drumul de la Borsa la Ciocanesti m-am intalnit cu Henric, un domn polonez care facea hitchhiking pana la Putna. Profesor de biologie aflat in vacanta, cunoscator a foarte multe limbi straine si cu aspect de tanar de 20 de ani.

El imi spunea de functionalitatea urzicilor, eu ii explicam cum e cu Elsevul. Pana la urma a recunoscut niste masini poloneze care treceau pe drum si s-a tocmit cu ele.

Peste 10 ore trenul care ducea spre Bucuresti opreste in gara la Suceava Nord, pe peron il zaresc chiar pe domnul Henric. Fericit ca ma vede vine si imi povesteste toate peripetiile lui in orele de cand ne-am despartit.

Convins ca e un semn faptul ca ne-am intalnit a insistat sa schimbam adrese de mail ca sa putem tine legatura. Who knows? Maybe Kler was a sign. :D)