Despre sinceritate



Sigur cunoasteti oameni care se lauda cu faptul ca ei sunt sinceri. Sa spui adevarul insa nu este o calitate. Este ceva ce orice om si orice copil poate sa faca. Calitate este sa te abtii de la a spune lucruri nepotrivite. Calitate este empatia. Calitate este sa-ti exprimi frumos gandurile.

Ca sa nu credeti ca vreau sa ma dau o sfanta, va dau doua exemple care imi vin acum in minte cand am gresit eu:

Acum cativa ani la o nunta am spus miresei ca nu imi place muzica, ceea ce acum stiu ca nu se face. Era o zi frumoasa din viata ei, s-a straduit sa fie totul ok, si eu nu am putut face micul efort de a-mi tine parerea despre muzica pentru mine.

La un fost loc de munca seful incuraja criticile constructive si am ajuns si eu sa-mi dau cu parerea in ce priveste munca oamenilor din jurul meu. Ionut, daca citesti, imi pare rau ca am facut propunerile acelea de logo, mi-am bagat nasul unde nu trebuia.

Critica constructiva este un paravan, un praf in ochi, folosit atunci cand vrei sa-ti exprimi o parere negativa. Nu faci nimic constructiv prin ea, oamenii nu se schimba decat atunci cand hotarasc ei ca vor sa se schimbe. O incurajare sau un compliment face muuult mai mult decat orice critica constructiva.

Orice critica nu face decat sa jigneasca. Orice observatie incarca negativ si este o piedica pe care o pui inutil unui om. Oamenii isi vor aduce aminte si peste 10 ani daca le-ai spus ca au parul urat sau alt adevar stupid pe care ai simtit nevoia sa-l exprimi. Si apoi o sa te intrebi de ce nu te plac sau de ce au disparut din viata ta.

In concluzie, e simplu: fii sincer doar atunci cand vei aduce ceva pozitiv in viata unui om. Fa-te ca nu vezi cand un om s-a ingrasat si complimenteaza-l atunci cand a slabit. Niciodata tu nu vei fii mai constient de problemele cuiva decat e el. Nu o sa ajuti pe nimeni sa aiba vreo revelatie ci doar o sa te faci neplacut de ceilalti. Fii mai bun de atat. Dezvolta-ti calitatile de care spuneam mai sus si zambeste in sinea ta cand vezi un om care inca nu a invatat aceasta lectie.

7 comments:

Ilie spunea...

Cred că trebuie menționată aici o mică dar importantă diferență :)

Nici mie nu mi se pare OK să te bagi peste oameni să le spui că nu-ți place cum s-au îmbrăcat, că e muzica nasoală, și asa mai departe, DAR...

Dar, dacă ești întrebat în mod expres mi se pare ipocrizie să minți doar ca să te faci plăcut :). Plus că dacă nu suntem în stare să fim sinceri unul cu altul de ce ne pierdem vremea împreună? Să exersăm mințitul frumos? Și arta "politețurilor fine"?

Prin urmare, încerc să-mi văd de viață, și să te las să-ți vezi de viață, dar dacă te intersează părerea mea, atunci o să fiu sincer. Dacă cumva te dărâmă faptul că am o părere nu tocmai potrivită și nu mai ne-vorbim de acum încolo, înseamnă ca tocmai ai creeat spațiu în viața ta pentru o persoană mult mai potrivită ție.

Pe lânga asta, nici nu e prea sănătos să pui mare preț pe cred alții despre tine. Doar tu ști cine ești, ce gândești și ce visuri ai.

Normal, dacă ai pe cineva apropiat și te intersează sincer feedback-ul, fi pregătit pentru feedback, nu pentru mângâierea egoului. (Sau caută pe cineva care îți dă tot timpul feedback-ul care îți convine ;)).

În concluzie, lasă oamenii în pace, dar dacă ești întrebat, nu fi ipocrit!

PS: Am presupus desigur că postul tău a fost o cerere explicită de feed-back :))

Ela Iliesi spunea...

Si un feedback binevenit a fost!

Asa e, sunt cateva exceptii si ai dreptate cu ce spui.

O exceptie la care ma gandeam eu e atunci cand trebuie sa lupti pentru ceva in care crezi. Atunci un NU hotarat e mai potrivit decat un Da spus ca sa multumesti pe cineva.

Anonim spunea...

Ela, este asa important pentru tine sa te placa oamenii? Daca printr-un adevar dur ai stii sigur ca ajuti pe cineva, un cineva care va suferii ff mult pe moment... Un adevar care va intra in subconstientul lui si va incepe usor-usor sa schimbe lucrurile... nu l-ai spune?

Adevarul este un termen inventat de oameni. Adevarul este relativ, ca orice altceva pe aici, uneori schimba ceva, alteori nu.

Vrei sa ajuti oamenii? Suna frumos. Stii cum? E mult prea relativ totul. Ajutorul de acum poate duce la dezastru peste ceva vreme. Iti poti asuma aceasta responsabilitate? Si nu e aroganta pe aici?

Fa-te ca nu vezi cand un om s-a ingrasat si complimenteaza-l cand a slabit. Ce faci tu aici, lectii de politica??
Daca un om e preocupat de grasimea lui, cu adevarat preocupat, atunci inseamna fie ca aceasta stare ii afecteaza sanatatea si de aceea vrea sa scape de grasime (caz in care o remarca de genul "te-ai ingrasat, e inutila, stie si singur asta.) Sau poate incerca sa renunte la grasime pentru ca il afecteaza estetic, se simte inferior celorlalti oameni. hm... mai putin frumos... Nici in acest caz remarca nu isi are rostul, decat daca vrei sa pui paie pe foc. Deci, mai important decat spunerea adevarului, trebuie sa stii daca are vre-un rost sa deschizi gura sau nu.
Ca atare, nu adevarul ajuta. (parca ai spus asta pe undeva...) Dar, dupa parerea mea, cel mai mult ajuta ca indiferent ce vrei sa spui, intra intai in pielea omului respectiv si apoi spune ceva.

O, Doamne, si nu mai crede ce spun sefiii! Gandirea lor normala a fost alterata de interesul lor si nici ei nu mai stiu exact ce cred. :)

In rest, numai de bine. Iti mai citesc gandurile din cand in cand, sunt la liber! Pentru ca te cunosc si personal. :)

cu drag.

Ela Iliesi spunea...

Draga anonimule, cu unele lucruri sunt de acord si cu altele nu.

Da, este foarte important pentru mine sa ma placa oamenii dar nu despre asta e vorba.

De ce nu as incepe eu sa spun adevaruri dure celor din jur?

Pentru ca stiu ca pe lume sunt doua tipuri de oameni: cei care fac treaba daca le arati batul si cei care fac treaba daca ii convingi ca pot sa o faca.

Exista un mic procent de oameni pe care parerile tale negative nu or sa-i deranjeze - ori fiindca asa e firea lor, ori fiindca ti-au cerut parerea si au incredere in ea.

Restul insa se vor simti jigniti si agresati. Deci din principiu trebuie sa te abtii de la spune adevaruri dure. Sansele sunt sa transmiti o idee gresita care nu va ajuta pe nimeni.

Exista binenteles si exceptii: ai descoperit ca sotul sau sotia il inseala etc., aici cred ca ti-ai trada prietenul sa nu ii spui.

Sunt de acord cu faptul ca trebuie sa stii daca are rost sa deschizi sau nu gura. Ca trebuie sa te pui in locul omului respectiv inainte sa-i spui ceva..

Si binenteles, totul este relativ, fiecare are relatii unice, dar vorbim despre o regula generala.

PS: De ce sub anonimat comentariul?

Anonim spunea...

Buna Ela,

"Restul insa se vor simti jigniti si agresati. Deci din principiu trebuie sa te abtii de la spune adevaruri dure. Sansele sunt sa transmiti o idee gresita care nu va ajuta pe nimeni" -- esti un om bun. Desi, eu as spune ca e o bunatate a momentului, a starii tale evolutive de pana acum. E rau ca oamenii sa se simta jigniti si agresati? Dar daca apoi acest rau le va face bine? Mult mai bine, decat daca ar fi lasati in caldurica lumii lor...
Mdaaaa, eu nu cred in bine si rau. Ambele ne sunt necesare. :)
Dar e o chestie de asumare a responsabilitatii cand ii spui omului adevarul asa cum il vezi tu. Risti sa nu te mai placa. eee... :)

cu drag,
eu, oricine sunt. nu-i mai frumos asa? unul din oameni.

Ela Iliesi spunea...

Lucrurile astea le-am invatat si eu de la oameni pe care i-am luat ca model si care sunt probabil mai in varsta ca tine :P

Nu zic ca e musai sa fii doar bun dar de ce sa faci rau oamenilor?

Ma rog, sunt constienta ca iti vei schimba parerile numai atunci cand te vei hotarai singur(a) sa ti le schimbi.

Intre timp ma bucur ca ai aflat despre mine ca nu imi doresc adevaruri dure :))

DOINA SB spunea...

Apreciez ce spune Ilie!
Poti sa -ti spui sincer parerile, mai ales daca esti "invitat" sa o faci...
Important este cum o faci( cuvintele alese, atitudinea, expresia fetei - care in cele mai multe cazuri poate trada)
Deasemenea este important sa tii cont si de persoana careia te adresezi( daca o cunosti destul de bine vei gasi si modalitatea cea mai potrivita de a-ti exprima cu sinceritate opinia, fara a rani...)